paykasa kart - paykasa

 Sonia este reporterul special al Observatorului, „responsabilă” de campaniile: "Autismul Există!", "Viaţa Nu Are Prioritate!" sau  "Câinele Max".

„Reporterul este motorul unei redacţii. O redacţie de ştiri este extrem de complexă. Cameramani, reporteri, producători, editori, prezentatori, redactori, tehnicieni, monteori etc. Munca fiecăruia dintre ei este foarte importantă. Dacă scoţi doar un element, oricare ar fi acela, deja nu mai ai produs. Totuşi, dacă nu există reporterul care să aducă informaţia/ştirea - cameramanul nu are ce filma, producătorul nu are ce produce, redactorul nu are ce scrie, prezentatorul nu are ce prezenta şi aşa mai departe”. Sonia a fost de-a lungul carierei sale în mijlocul multor evenimente  majore.

“Nu voi uita niciodata tragedia din Muntenegru unde, în iunie 2013, 19 persoane au murit într-un accident de autocar. Aceea a fost o experienţă jurnalistică plină de emoţie şi durere. Un moment crunt a fost acela când, pe holul spitalului, o fată tânără, îmbrăcată în negru deja... m-a oprit să mă roage să o duc la morgă. Plângea cu sughiţuri şi am înţeles greu ce spune. Mi-a vorbit în româneşte. Nu ştia engleză şi îi era greu să întrebe pe cineva: "unde îmi găsesc părinţii"? Dar plângea. Am lăsat camera şi microfonul cu colegul meu şi am mers la primul medic pe care l-am văzut. I-am explicat situaţia şi ne-a întrebat dacă părinţii nu sunt pe lista celor vii. I-am tradus întrebarea fetei şi a dat din umeri. Dar plângea şi voia neapărat să ajungă la morgă. A ajuns. Plângând. S-au deschis uşile culisante şi imaginea s-a schimbat în ceva greu de descris în cuvinte. 36 de picioare, unul lângă altul, cu etichete albe... nescrise. Mirosea a moarte. Eu nu am intrat. Am aşteptat afară. Medicul mă rugase să rămân ca, după eventuala identificare, să o ajut să iasă din spital. După cinci minute a ieşit din morgă. Nu mai plângea. Părea liniştită. Am crezut, pentru un moment, că nu şi-a găsit părinţii acolo. Că sunt pe lista celor vii. Şi am zămbit curios. Mi-a luat mâna stangă între palmele ei şi mi-a zis: "I-am găsit! Acum ştiu ce am de făcut!". ...